Vodevil şi dramoletă a la Smeoreanu Gheorghe

Scurt dialog, undeva, în piaţă, între o mamă şi copilul ei:

-Mami, mami, ce păţeşte Smeoreanu când se ia de Mişu?
-O ia pe coajă, mami, ştie toată lumea. Ca de fiecare dată.

Din partea mea puteţi să nici nu credeţi că dialogul de mai sus e real. Ideea e simplă, până şi copiii au aflat ce păţeşte Smeoreanu când se ia de Mişu.

Cu reacţii lente, tătăiţa revine, după aproape două luni de la ultima mea replică, scriind o nouă înjurătură. Acum mă face porc, mai mult nu poate. Cum voi răspunde de data asta? Îi voi face o concesie. Ca să nu mai plângă că nu-l evaluez strict din punct de vedere jurnalistic, voi analiza un text al său.

El a vrut-o:

„Ştiam că ziaristul Mihai Alexandrescu se exprimă ca un porc, dar acum am observat că are şi febră şi mă întreb dacă nu cumva omul ar trebui luat în calcul de OMS ca fiind primul român atins de celebra febră porcină.”

În afară de o jignire pe care putea s-o fete şi mintea unui aurolac din canal, eu nu văd aici nicio idee. Pamflet nu e, polemică nu e, atunci ce e? E ceva ce dă măsura inteligenţei lui Smeoreanu, din moment ce-i poartă semnătura. S-a scremut şi e tot ce a putut.

„Spun asta întrucât dacă ar fi perfect sănătos, omul m-ar critica în calitatea mea de ziarist – ori de simplu făcător de texte, dacă ziarist nu mă consideră – însă în nici un caz nu s-ar lega de vârsta, înfăţişarea sau bolile mele.”

Câtă sensibilitate… Voi, cei ce ne urmăriţi, vă rog să-mi spuneţi cine a coborât primul polemica până la uşa cortului? Eu sau el? Oare n-a scris el prima mizerie la adresa mea, intitulată „Penis intelectual scos din chiloţi spirituali”? Nu a scris el primele rânduri legate de chelia mea? Nu m-a făcut el maimuţă? Nu m-a făcut el porc? Iar acum lăcrimează, precum curva la spovedanie, că nu e frumos să ne legăm de înfăţişarea omului… Lasă vodevilul Smeorene, ai o vârstă!

Vrei să te evaluez ca ziarist? Foarte bine. Cum poţi să ai o publicaţie sau un „sait” care să se numească „Criterii Politice” şi exact lângă siglă să pui poza unei dudui cu cracii goi? În cazul acesta publicaţia ar fi trebuit să se cheme „Ţâţe şi nu numai” sau „Infractoarea mov”, iar tu erai pe o altă nişă. Deci, varză ca ziarist. De aia nu te iau în serios când foloseşti termenul ziarist, referindu-te la tine.

2

Ca să nu mai spun de momentele în care „saitul” său arăta aşa:

1

Dar, hei, omul e ziarist, scrie pe teme politice, ce dracu!

„Să presupunem că aş fi atins de maladiile pe care mi le enumeră. Mă întreb dacă este omeneşte ca unui om care suferă de sciatică sau reumatism să îi reproşezi aceste lucruri. Poate că sunt cel mai urât, mai dizgraţios individ de pe pământ, oare e bărbăteşte să îi spui cuiva că arată ca dracul ?”

Pesemne, Smeoreanu n-a reţinut o idee simplă: ignoră-mă şi te ignor! Aşa cum a inventat el că sunt „pârlit” şi „vanitos”, am presupus şi eu că are „sciatică” şi „reumatism”. Dacă tot mergem pe invenţii d-astea…

Hai, mai bine, să vă povestesc ceva… L-am întâlnit, de curând, pe tataie la „Librăria mea”. L-am ignorat. El a făcut la fel şi m-am gândit că a înţeles. Că şi-a revenit. Dacă nu ne tolerăm, e corect să nici nu ne vorbim. Tataia nu m-a oprit să-mi spună ce-l doare, nici să ţipe, nici să facă vreo scenă. Dar a ajuns acasă, s-a aşezat la calculator şi s-a gândit el cu mintea lui cea deşteaptă că sunt atins de „febră porcină”. Şi, cu mâna dreaptă, a dat pe net. Ca să mă comport elegant, eu ar trebui, probabil, să-i citez din Hegel, să-i vorbesc cu „dumneavoastră”? Eventual să am maniere, nu? (Păi, nu, că dacă citez din Hegel, sunt „intelectual autist” sau „snob” şi iar nu e bine.)

„De aproape două decenii, cei care încearcă să se afirme în presa din Argeş şi Vâlcea şi bagă de seamă, după o vreme, că nu reuşesc, apelează, ca ultimă soluţie, la campanii de insulte la adresa mea. Nici aceste campanii nu îi menţin la suprafaţă multă vreme, fiindcă lumea observă că indivizii nu scriu nimic altceva, nu au o operă jurnalistică, nu reuşesc să publice, oricât s-ar strădui, ceva memorabil.”

Carevasăzică, de douăzeci de ani încoace, ziariştii din două judeţe nu scriu nimic memorabil şi mor toţi de grija acestui venerabil ignorat de absolut toată lumea. Afecţiunea se cheamă delir de grandoare şi nu se tratează, îmi pare rău.

Multă vreme, nu le-am răspuns zecilor, poate sutelor de inşi care au trecut, meteoric, prin presă şi s-au stins după ce m-au insultat.”

Priviţi Demiurgul Tabloid… El tace precum Divinitatea, dar cei ce-l ating se sting… Sute de inşi „îl insultă”, dar el are dezlegare la figuri de stil cu „febra porcină”. Să spun sictir? Să tac elegant?

„Nici nu mai ştiu cum îi cheamă, nu am habar cu ce se ocupă acum, cert este că nu mai sunt jurnalişti. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu Mihai Alexandrescu, în pofida faptului că nu e un ignorant şi că are condei, cum se zicea pe vremuri. El va trebui să se ocupe de altceva, în curând, fiindcă e imatur, frustrat şi vanitos. Or, aceste trăsături de caracter sunt incompatibile cu performanţa în presă.”

Demiurgul devine rapid Nostradamus. Vă daţi seama ce dramoletă profetică scorneşte? Eu n-o să mai fiu jurnalist şi o să mă ocup cu altceva. Bu-hu-huuu… Bu-hu-huuu… E atât de neagră viziunea asta, încât tremur. Încă o dată: lasă vodevilul, tataie!

P.S. Îi rog pe cititori să mă scuze, dar după multă, foarte multă vreme în care am răspuns unor atacuri doar conjunctural, de curând am luat hotarârea de a nu mai rămâne niciodată dator. În ce măsură fac bine răspunzând mîrlăniilor nu ştiu, ştiu doar că o voi face cu consecvenţă.

Biata potaie în care o lume rea dă cu piciorul, a luat decizia să muşte… Ar face mai bine să le arate cititorilor altceva: cum îl ignor, dacă mă ignoră.

Reclame

Etichete:

6 răspunsuri to “Vodevil şi dramoletă a la Smeoreanu Gheorghe”

  1. Adrian Enache Says:

    Mişule, după acest articol o să renunţ la a-ţi mai citi replicile la jigniri. Nu pentru că nu-mi place cum scrii, ci pentru că nu-mi plac personajele pe care le înobilezi cu atenţia ta. Nu renunţ la lectura blogului, renunţ doar la anumite articole.

  2. Mihai Alexandrescu Says:

    Sorry, dar n-am cum să nu răspund. Ştiu că vă indispun astfel de articole, dar n-am încotro…

  3. bogdan.daradan Says:

    mai misule pentru articolul asta ti-as da ochelarii jos si te-as pupa pe chelie daca o mai ai sau te-as lua in brate…ca ma dispera e faptul ca excrementul asta cu barba cu nume de smeura stricata a aflat adresa mea de mail si imi trimite mie ,,placintele,, lingvistice pe care le atinge cu gura inainte de a le deserta cu curul pe net….da-i inainte…m-as lua si eu de motul lui dintre ochi…dar eu sunt aici iar el e acolo si nu merita efortul:)

  4. Misu Says:

    Dacă vrei să mă pupi pe chelia care m-a făcut celebru, stai la coadă, că sunt multe doamne înaintea ta 🙂

  5. jocker12 Says:

    n-o sa te ignore pentru ca il doare blogul asta….

    la fiecare text tzintit in directzia aia, exista in teorie, procente bune din cititorii tai care devin cititorii lui numai pentru a se lamuri care este problema…..

    indirect ii faci pe cititorii tai care nu au auzit de numele „maestrului”, sa ii descopere „lumina stelara”, „duioshia tzopeasca” sau „masculinitatea de budoar mirosnd a varza stricata”….asta este strategia care sta la baza tuturor atacurilor lui Capshuna indreptate spre ziarishti….

    este genul de mentalitate care tzine romania pe loc, deoarece prin puterea exemplului, oamenii vor face la fel increzatori in maturitatea deplina a demiurgului…
    dupa cum vezi nu renuntz in a comenta aceste „ieshiri” omeneshti adresate preacuviosului, dar cred cu tarie ca acele minute consumate cu acest post erau mai productive daca itzi salutai prietenii, zimbeai o data in plus familiei, vedeai un film „suparat” sau citeai o poezie serioasa……Scriu asta nu pentru a te face sa nu il mai urechezi pe „batrinel” de fiecare data cind este impertinent, ci pentru a sublinia ca, asha cum recunoshteai cu ceva timp in urma, e ca shi cum ai da cu nuiaua intr-o vaca nesimtzita…..

  6. Misu Says:

    Dacă n-o să mă ignore, atunci va trebui să-mi facă faţă. Nu mă interesează aspectul reclamei pe care i-aş face-o. Pentru că trăim în Argeş, aici nu contează numărul userilor, publicitatea se împarte după alte criterii. Ar fi necesare nişte agenţii de publicitate care să împartă banii de reclamă strict în funcţie de audienţă, dar va mai curge multă apă pe Argeş până se va ajunge acolo. Deci, dacă cititorii mei trec şi pe la el, se vor convinge că nu mănânc alune când scriu ceea ce scriu. MP Codunas e înjurat, Claudiu Diţa e înjurat, Cristi Cocea e înjurat, eu sunt înjurat, Cornel Penescu e înjurat, ce mai!!! Toată lumea în înjurată, iar tataia are nesimţirea de a pretinde că, de fapt, noi îl înjurăm pe el. Şi, din când în când, publică câte o poză aproape porno. Apoi dacă şi eu oi fi nebun…

    În altă ordine de idei, Jockere, află că prostioarele astea nu-mi consumă mult timp. Maxim 15 minute. Deci, totul e-n regulă din punctul ăsta de vedere 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: